Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si
este unul dintre cele mai reprezentative orase din Romania, atat din
punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici exista cel mai
important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea
si alte minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur,
ponderea cea mai mare o are populatia de origine romana (peste 95%),
care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de sus.
In prezent Sibiul reprezinta un important centru
turistic si comercial, o adevarata capitala turistica si culturala din
centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin
traditia conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si
istoric deosebit.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din
Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică,
avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi
beneficiind de un modern Aeroport Internaţional.
|
|
|
LOCALIZARE GEOGRAFICA. CLIMA REGIUNII
Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin (45°47 Nord si 24°05' Sud), relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor Fagaras (aprox. 20 km), al Munţilor Cindrel (aprox. 12 km) şi Lotrului (aprox. 15 km), care marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe o suprafata de 12.164 hectare.
Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie
piemontana colinara cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza. în apropierea muntilor
Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km),
care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est,
teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor,
care coboara pâna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le
îmbraca si le domina aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei
construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente
geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de
nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul
de Sus.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice
datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9
° Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile
sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si -34,4 ° (la Sibiu în 1888).
Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata.
|
|
|
POPULATIE. RELIGIE
Sibiul avea la ultimul recensamant (din anul 2002) aprox. 170.000 locuitori. Majoritatea populatiei este de religie crestin-ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta doar 4% din populatie.
Evolutia populatiei in ultimul secol, se prezinta astfel:
- în anul 1948 - 67.543 locuitori,
- în anul 1965 - 104.434 locuitori,
- în anul 1980 - 161.049 locuitori.
Aproximativ 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.
Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari,
în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ.
Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea
majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care
convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni
care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate
evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la
viaţa oraşului.
Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de
ortodocsi, la Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano
catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a
oraşului este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi
multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor
grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură
specială.
|
|
|
SIBIUL, ORAS ISTORIC
Atestari documentare bazate pe cercetari arheologice din jurul Sibiului, mentioneaza tinuturile locale incepand cu anul 1191. In timp, Sibiul a avut diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus Cibiniensis (1192 - 1196), Praepositus Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt (1366), Sibiu (1482). Exista multiple dezvoltari ulterioare a Cetatii Sibiului, cum ar fi si in perioada medievala caracterizata printr-o dezvoltare economica intensa, marcata de activitatea breslelor, dar si ulterior continuata (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea) prin activititati economice si extinderea in afara zidurilor.
De asemenea, si dezvoltarea urbanistica a avut o dinamica pe masura, Sibiul devenind un oras vibrant la inceputul secolului XX. Denumirea orasului este schimbata oficial in Sibiu, incepand cu anul 1919, moment in care si strazile primesc denumiri romanesti.
Perioada comunista nu a alterat foarte mult orasul vechi, Sibiul devenind resedinta judetului cu acelsi nume, in anul 1968. In prezent, Sibiul reprezinta un semnificativ centru istoric, reprezentat prin multiple edificii si locatii foarte valoroase din punct de vedere istoric.
|
|
|
|
SIBIUL, ORAS SOCIO-CULTURAL
Probabil cea mai semnificativa latura de notorietate o ofera Sibiului cultura. Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Sibiul detine in prezent o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee.
In decursul anului Sibiul este gazda a numeroase evenimente culturale: Festivalul International de Teatru (reprezentativ pentru Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, precum si multiple alte evenimente organizate de centrele culturale sibiene si sprijinite de autoritatile locale.
In 2004 centrul istoric a fost declarat de catre UNESCO monument universal.
Sibiul a impartit titlul de Capitala Culturala a Europei - impreuna cu Luxemburg in 2007, an in care au fost prezentate 337 proiecte (si peste 2000 evenimente), acoperind prin activitati artistice cele mai variate gusturi.
Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana a insemnat pentru Sibiu pe langa vizibilitatea foarte mare pe plan national, european si un castig din punct de vedere turistic, practic un brand unanim cunoscut pe harta turistica a Europei.
|
|
|
|
SIBIU, CENTRU COMERCIAL, ECONOMIC si SOCIAL
Sibiul prezinta si o componenta economica importanta, el redevenind in 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Aflat intr-o permanenta ascensiune din punct de vedere economic, Sibiul a reusit in ultimii ani sa concentreze in Zona Industriala Vest nume importante din industria europeana.
Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro investite in Sibiu in ultimii ani, au adus cu sine multe locuri de munca, contribuind astfel la economia locala si nationala, dar si mentinand Sibiul intre orasele cu potential comercial ridicat si atractiv.
Deoarece terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu a luat in vedere posibilitatea crearii altor noi zone industriale in proximitatea Sibiului.
Sibiul are un avantaj logistic si din punct de vedere al locatiei (aproape de centrul Sibiului), prin el trecand drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulate spre Germania si Italia.
|
|
