| E vremea unei mari decoperiri politica pentru imm~uri |
|
„Best men are often moulded out of foults”Shakespeare Dacă în unele state, criza reflectă, în mod firesc, realitatea evoluţiilor economice, speculaţiile financiare şi un management statal şi financiar-bancar privat concomitent precar şi corupt, în alte numeroase ţări – între care şi România – criza financiară a fost importată din statele care au generat-o – SUA, Marea Britanie, Germania s.a. Criza financiară – indiferent că este generată de propria economie şi-sau importată –, are aceleaşi efecte maligne asupra economiei şi populaţiei. Ca de obicei, cei mai afectaţi sunt cei mai mici şi mai slabi – adică IMM-urile în economie şi cetăţeanul obişnuit în cadrul populaţiei – întrucât puţinătatea resurselor pe care le posedă îi fac mai puţin rezistenţi, îi fac să resimtă mai acut toate efectele nocive economice şi sociale ale crizei financiare. Şi tot ca de obicei, „strângerea curelei” pentru a reechilibra economia şi pentru a ieşi din criză se face, în principal, pe seama lor. Şi tot ca de obicei, cei care sunt „ajutaţi” să treacă criza cu bani, din fondurile publice, sunt marile bănci şi marile companii industriale. Uniunea Europeană pregătise – încă din primele luni ale anului 2008 – o nouă strategie şi abordare, de importanţă fundamentală pentru economie şi populaţie, referitoare la relansarea sectorului de IMM-uri – cunoscută sub numele de Small Business Act – adică, în traducere liberă, Legea întreprinderilor mici. Small Business Act trebuia, în opinia iniţiatorilor, să fie elementul de esenţă prin care preşedenţia franceză a Uniunii Europene să marcheze determinant evoluţia Europei în următorii ani, să îi accelereze dezvoltarea. În contextul crizei financiare internaţionale şi al multiplelor şi presantelor probleme generate de aceasta, Small Business Act a trecut pe planul doi. În opinia noastră, aceasta reprezintă o foarte mare greşeală, întrucât cele zece principii încorporate în Small Business Act nu şi-au pierdut actualitatea, ci dimpotrivă. Aceste zece principii şi zecile de măsuri asociate lor constituie o mare parte a soluţiilor prin care se poate contracara eficace criza financiară care se derulează în prezent. Iată de ce în continuare prezentăm aceste principii, a căror operaţionalizare rapidă este mai necesară ca oricând: 1. Crearea unui mediu în care întreprinzătorii şi întreprinderile familiale să poată prospera şi unde spiritul intreprenorial este recompensat; 2. Asigurarea posibilităţii pentru întreprinzătorii oneşti, care au dat faliment, de a beneficia rapid de a doua şansă; 3. Definirea reglementărilor şi regulilor de funcţionare a economiei după principiul „Să gândim mai întâi la nivel micro” în toate domeniile legislative; 4. Asigurarea reactivităţii rapide a administraţiilor la necesităţile IMM-urilor; 5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la necesităţile IMM-urilor, prin facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea mai judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat; 6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţări prin dezvoltarea unui cadru juridic şi a unui mediu de afaceri care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale; 7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de Piaţa Unică Europeană; 8. Promovarea ameliorării competenţelor din IMM-uri şi a tuturor formelor de inovare; 9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările mediului în oportunităţi; 10. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor. Precizăm că Small Business Act, în forma discutată la DG Enterprise la Bruxelles, conţine pentru fiecare principiu un ansamblu de măsuri de punere în practică, structurate pe două nivele – comunitar şi naţional. Spre exemplu, pentru primul principiu sunt prevazute patru măsuri la nivelul Uniunii Europene şi opt la nivelul statelor membre. Care este în final scopul unui asemenea set de principii? Mai este el util în actualele vremuri de criză? Răspunsul imediat este “DA!”. Se consideră că deoarece IMM-urile din UE, definite ca întreprinderile care au mai puţin de 250 de salariaţi şi o cifră de afaceri care nu depăşeşte 50 de milioane EUR, reprezintă 23 de milioane de întreprinderi (99% din total) şi 75 de milioane de locuri de muncă (70%) în cadrul Uniunii Europene. Deoarece mai mult de 96% din IMM-urile din Uniunea Europeană au mai puţin de 50 de angajaţi şi au o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR, (ceea ce limitează posibilitatea acestora de a exporta bunuri şi servicii în afara graniţelor naţionale, datorită costurilor fixe mari din comerţul internaţional) şi deoarece performanţele lor la nivel internaţional sunt astfel slabe din punct de vedere structural, în măsura în care dar 8% din IMM-urile din cele 27 de state ale Uniunii Europene exportă în afara frontierelor lor naţionale şi aproape 3% din IMM-uri consideră exportul de bunuri în afara Uniunii Europene o prioritate, deoarece, prin comparaţie, întreprinderile europene din topul primelor 10 realizează singure 96% din exporturi şi din investiţiile directe în afara UE, iniţiativa intitulată "Small Business Act", este privită ca fiind o şansă importantă de a focusa, în mod eficient, în această perioadă de reaşezări economice şi nu numai, politicile UE pe IMM-uri. În acest sens, se consideră necesară implicarea totală, a statelor membre şi a instituţiilor UE, pentru a se putea asigura aplicarea principiului "gândiţi mai întâi la scară mică". Astfel, antreprenorilor oneşti, care s-au confruntat cu falimentul foarte repede, ar trebui să li se acorde o a doua şansă, prin promovarea unei atitudini pozitive în societate faţă de un nou început. Ei trebuie învăţaţi cum să-şi „vaccineze”, în viitor, afacerile împotriva vremurilor grele. Toate noile propuneri legislative şi administrative la nivel european şi naţional ar trebui să fie supuse iniţial unui „test de IMM-uri” pentru a evalua impactul acestora asupra IMM-urilor. În cazul în care acest lucru este considerat ca fiind un impact negativ, statele membre vor fi capabile să utilizeze măsuri, cum ar fi derogările, perioadele de tranziţie şi în special, scutirile de informaţii şi a cerinţelor de raportare suplimentare. Un nou cod de bune practici pentru achiziţii publice va putea facilita accesul IMM-urilor la contracte de achiziţii publice. Acesta va oferii soluţii, la dificultăţile cu care se confruntă firmele mici, prin îmbunătăţirea accesului la informaţii referitoare la contractele de achiziţii publice şi în modul în care oferta on-line va putea duce la reducerea cerinţelor financiare excesive, şi va putea duce la importante economii cu hârtiile. Va putea fi permis, astfel, un nivel mai ridicat al ajutoarelor de stat şi celor mai mici, şi se vor putea face mai simplu reguli pentru ajutoarele de stat pentru IMM-uri. Se va permite creşterea importanţei întreprinzătorilor talentaţi şi pregătiţi, în contextul provocărilor din mediul de afaceri internaţional, prin intensificarea organizării de programe de formare în domeniul mediului de afaceri globalizat (ca, de exemplu, proiectul "Poartă spre China"). Intensificarea, deasemenea, a cooperării dintre IMM-uri şi universităţi pentru a îmbunătăţi cercetarea şi inovarea. Crearea unui program special de schimburi la nivelul UE pentru tinerii întreprinzători ai acestui imens incubator în care ideile se nasc rapid, trăiesc intens şi mor sau devin mari afaceri de succes. La acest nivel e importantă acordarea unei a doua şanse iniţiativelor sănătoase şi tinerilor întreprinzători care susţin, cu seriozitate şi mare efort, în vremurile aspre ale acestei crize, un comportament onest faţă de finanţatori şi partenerii sociali în general. Utilizarea unei energii alternative reprezintă, cel puţin la o primă şi sumară analiză, soluţia pe care economia mondială este constrânsă să o adopte. Crearea şi în sectorul IMM-urilor a unei nevoi reale, de interes spre acestă direcţie, reprezintă o posibilă soluţie şi la îndemâna guvernelor statelor membre UE. Susţinerea acestei nevoi, cu surse concrete şi ieftine de finanţare, accelerează reluarea circuitului economic real, însănătoşind o economie bolnavă . În acest context, implicarea tuturor factorilor, respectiv bănci, utilizatori de resurse (financiare şi nu numai), beneficiari, factori cu decizie politică majoră, reprezintă o posibilă soluţie pentru depăşirea şi de către a IMM-uri a gravelor obstacole, pentru ca producţia, consumul, profitul să reprezinte, din nou, motorul prosperităţii sociale. Sursa: Rondul de Sibiu |
| < Precedent | Urmator > |
|---|
|
COPYRIGHT IMAGINI SIBIU360.RO: Media Serv SRL va autorizeaza sa accesati si vizualizati materialele prezentate pe portalul www.sibiu360.ro doar in scopuri personale si pentru uz necomercial. (NU aveti permisiunea de a vinde sau a modifica materialul, a-l expune public, a-l distribui sau a-l folosi in orice alt mod, in scopuri publice sau comerciale.). Aici se exclud materialele care au primit acordul explicit al Media Serv SRL, pentru utilizare in scop comercial. Continutul acestui portal (textele, design-ul, fotografiile precum si toate celelalte materiale sunt protejate de legea dreptului de autor (copyright), cu privire la drepturile de proprietate intelectuala. Vizitarea acestui portal presupune luarea la cunostinta a continutului acestui document, respectarea acestuia si asumarea raspunderii in cazul incalcarii conditiilor de utilizare. In acest sens va recomandam sa cititi: LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996, Legea nr. 365 din 7 iunie 2002, Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001, privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Va rugam sa cititi cu atentie termenii de utilizare ai site-ului. |
