La capatul crizei sau la capatul rabdarii E-mail
la capatul crizei Încet, poticnit, oblojindu-şi rănile şi evaluând pierderi greu de recuperat, lumea pare să-şi revină din colapsul economic şi financiar care o aruncase în neputinţă şi anarhie. Sunt semnale pozitive care, chiar dacă deocamdată nu îndreptăţesc întrutotul speranţele într-o vindecare rapidă şi ireversibilă, hrănesc măcar iluzia că greul a trecut şi dezastrul poate fi pus sub control.

Produsul intern brut (PIB) din zona euro a scăzut cu doar 0,1 la sută în cel de al doilea trimestru, ceea ce echivalează cu o veste bună dacă avem în vedere că în primele trei luni se înregistrase o reducere de 2,5 la sută, cel mai abrupt declin din 1995. Dincolo însă de media comunitară, se constată că ţări puternice precum Germania şi Franţa au revenit pe plus, înregistrând în trimestrul II o creştere economică de 0,3 la sută.

Peste Ocean, economia SUA este creditată cu un avans de minim 2 la sută pentru următoarele două trimes­tre, cea mai bună prognoză din ulti­mii trei ani. Până şi economiile energente din Europa Centrală anunţă un reviriment aproape incredibil, Polonia, Slovacia şi Cehia anunţând trecerea economiilor pe un trend pozitiv. Ve­cina noastră, de geografie şi sufe­rinţă, Bulgaria uimeşte şi ea printr-o măsură care sfidează criza financiară: creşterea salariilor în cel de al doilea trimestru cu 4,4 la sută faţă de pri­mele trei luni ale anului, iar în administraţia de stat cu 10 procente. Cât priveşte zona asiatică, recesiunea este evident de domeniul trecutului, atâta vreme cât China prognozează o creştere economică de 9,5 la sută, iar Japonia anunţă o majorare consistentă a PIB în 2009.

Prin contrast, având cifrele bilan­ţului semestrial în faţă, criza pare să se fi mutat temeinic şi pe termen nedefinit în România, zdruncinând-o din temelii. Batem record după record negativ, parcă anume pentru a confirma predicţia nefericită a preşedin­te­lui Băsescu care nu s-a sfiit să nu­mească România „o ţară muribundă“.

Scăderea de 8,8 la sută a PIB în trimestrul II comparativ cu perioada similară a anului trecut reprezintă al patrulea declin din Uniunea Euro­peană. Mai năpăstuite decât noi în această privinţă sunt doar Estonia, Letonia şi Lituania. Faptul este cu atât mai paradoxal cu cât, în 2008, România înregistra cea mai mare creştere economică din U.E. – de 7,1 la sută. În industria românească, statisticile oficiale prezentate recent arată că în primul semestru producţia a scăzut cu 8,6 la sută, numărul comenzilor noi cu 21,1 la sută iar cifra media de afaceri s-a diminuat cu 17,2 la sută faţă de perioada simi­lară a anului trecut. Cele mai masive scăderi, de 35-40 la sută, le înregis­trează sectoarele care au trăit preponderent din volumul creditelor ban­care: piaţa imobiliară, piaţa auto şi piaţa de electro-casnice şi alte bunuri de folosinţă îndelungată. De la înce­putul anului, peste 93 de mii de so­cietăţi comerciale au fost închise, respectiv radiate, dizolvate sau cel puţin suspendate, ceea ce reprezintă un alt record în materie.

În agricultură, acum, când ne cântărim recoltele, constatăm că producţia de grâu este cu 20 la sută mai mică decât cea înregistrată anul trecut. Comerţul exterior se află şi el în derivă, exporturile realizate în se­mestrul I fiind cu 20,3 la sută mai mici comparativ cu 2008. Investiţiile străine s-au diminuat cu 43 la sută, fiind de 2,89 miliarde de euro în primul semestru. Este evident că am pierdut orice şansă de a ne situa măcar în preajma performanţei de anul trecut, când am beneficiat de peste 9 miliarde euro care au aco­perit în proporţie de 53,5 la sută deficitul de cont curent al României.

În fine, datoria externă pe termen mediu şi lung a ţării noastre, la 6 luni, a fost de 57,237 miliarde de euro, cu 11,7 la sută mai mult faţă de finele anului trecut. Şi ea va creşte spectaculos pentru că în suma de mai sus a fost inclusă doar prima tranşă de 4,8 miliarde euro primită de la FMI. Când îi vom adăuga urmă­toarele tranşe, până la 20 miliarde euro, şi vom apela în plus la programul suplimentar de 1,4 miliarde euro pus la dispoziţie chiar în această lună de către Fond – vom constata că ne-am amanetat mai mult de ju­mătate din produsul intern brut.

Punem punct acestor statistici năucitoare pentru a lăsa loc unei întrebări cruciale: de ce la alţii se poate şi la noi, nu? De ce unele ţări privesc azi cu speranţă în viitor, iar noi ne adâncim în deznădejde?

Desigur, nu putem face abstrac­ţie de faptul că ţările care s-au dezvoltat pe baze solide şi sănătoase au putut promova în condiţii de criză o politică de subvenţionare puternică pentru stimularea economiei, pe care noi nu putem să ne-o permitem. Şi nu ne-o permitem pentru că, în Ro­mânia, cererea internă a fost susţi­nută, în ultimii ani, anii unor creşteri nesănătoase, de credite, adică de ca­pitalul importat, şi nu de veniturile pro­prii ale firmelor şi cetăţenilor. Ştiind însă toate acestea, cum s-a ajuns, totuşi, dincolo de punctul critic?

1. Printr-o indisciplină managerială vecină cu iresponsabilitatea. De­cizii arbitrare, subiective şi nerealiste au făcut ca salariile şi sporurile extrasalariale să crească frenetic pe anumite paliere, fără nici o conexiune cu indicatorii de eficienţă şi productivitate. Companii care nici măcar nu erau în stare să-şi plătească datoriile la stat, au vărsat în schimb în buzu­narele angajaţilor bani cu nemiluita. Abia astăzi se descoperă, de pildă, că în sectorul public, în plină criză, pe fondul prăbuşirii economiei na­ţionale, salariul mediu nominal a cres­cut cu aproape 10 la sută, iar nu­mărul angajaţilor a sporit cu peste 20 de mii de oameni.

2. Printr-o aiuritoare dimensio­nare şi structurare a forţei de muncă. În timp ce sectorul privat, prin forţa împrejurărilor, a devenit principala sursă de şomaj, cheltuielile bugetare au crecut de la 4,5 la sută din PIB în 2004, la 8,6 la sută dintr-un PIB mult mai mare în 2008. Beneficiarii principali – evident, clientela politică a partidelor de guvernământ, partide care acum ne dau lecţii de austeritate.

3. Prin lipsa de preocupare faţă de absorbţia fondurilor europene struc­turale şi de coeziune, care dacă ar fi funcţionat ca un pachet de stimulente financiare, ar fi putut compensa, chiar şi parţial, comprimarea econo­miei private şi a încasărilor bugetare.

4. Prin incoerenţa programelor anticriză care au răspuns mai mult unor comenzi politice şi electorale, decât nevoilor reale ale ţării. Aşa se explică faptul că vorbim azi, în Ro­mânia, de un program anticriză PLD-ist, unul PSD-ist şi altul PNL-ist. Iar când vine din când în când vorba de cel guvernamental, ni se explică doar că din 24 de măsuri s-au aplicat 19. Însă cu efecte economice, după cum se vede, zero!

Adevărul este că România se află într-o criză structurală profundă nu de ieri, de alaltăieri, ci dintotdeauna de-a lungul unei tranziţii în care prioritară a fost doar îmbogăţirea peste măsură a unora în detrimentul altora. Cine va plăti în final factura proastei gestionări a economiei şi a ţării în general?

La vremuri de restrişte, cum este cea pe care o parcurgem acum, o regulă minimală de solidaritate so­cială ar trebui să ne facă să spunem că, deopotrivă, companiile, Guvernul şi oamenii. La noi, însă, patronii com­paniilor şi-au luat de mult măsuri de protecţie şi chiverniseală, iar Guver­nul nu ştie decât să se îndatoreze străinătăţii. Buni de plată rămân doar oamenii. Adică cei mulţi cu venit mi­nim pe economie, şomerii de azi şi de mâine, pensionarii care nu au avut şansa unor pensii de lux. În total, câteva milioane de români, că cine mai are timp să-i numere exact...

Tuturor acestora, li s-a dat zilele trecute o veste pe care guvernanţii noştri o socotesc bună, mai ales că nu-i costă nimic: începând de luna viitoare vor primi câte 4 kg de zahăr şi 15 kg de făină ca „raţie de să­răcie“ din partea Fondului European de Garantare Agricolă. Câtă umilinţă...

Sursa: Rondul de Sibiu
 
< Precedent   Urmator >
COPYRIGHT IMAGINI SIBIU360.RO:
Media Serv SRL va autorizeaza sa accesati si vizualizati materialele prezentate pe portalul www.sibiu360.ro doar in scopuri personale si pentru uz necomercial. (NU aveti permisiunea de a vinde sau a modifica materialul, a-l expune public, a-l distribui sau a-l folosi in orice alt mod, in scopuri publice sau comerciale.). Aici se exclud materialele care au primit acordul explicit al Media Serv SRL, pentru utilizare in scop comercial.

Continutul acestui portal (textele, design-ul, fotografiile precum si toate celelalte materiale sunt protejate de legea dreptului de autor (copyright), cu privire la drepturile de proprietate intelectuala. Vizitarea acestui portal presupune luarea la cunostinta a continutului acestui document, respectarea acestuia si asumarea raspunderii in cazul incalcarii conditiilor de utilizare. In acest sens va recomandam sa cititi:

LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996, Legea nr. 365 din 7 iunie 2002, Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001, privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Va rugam sa cititi cu atentie termenii de utilizare ai site-ului.
pensiuneamarcu.png
Pensiunea Marcu
Pensiunea Marcu este situata in Rasinari, pe soseaua ce duce dinspre Sibiu spre statiunea montana Paltinis.  Detalii...
reflexovital.png Delikatesse Chocolate
Un magazin cochet situat in centrul orasului ofera pasionatilor de produse din ciocolata, multiple surprize aromate ... Detalii...
Sibiu360 prezinta un concept modern si elegant de promovare online, cu ajutorul tehnologiei de panoramare virtuala si fotografie panoramica. Oferim clientilor posibilitatea de a se promova eficient in sistemul nostru si de a beneficia de o gama variata de servicii interactive.

 

Pro-Riders
Inedit magazin pentru pasionatii de Choppere si Classic American Cars, pentru piata sibiana si nationala. Detalii...
pro-riders.png
Hotel Levoslav House
Levoslav House este un hotel de 4 **** situat in centrul istoric al Sibiului si ofera servicii complete prin eleganta si stil. Detalii...
Hotel Levoslav