| Scoala de caini retrocedata |
|
Aproximativ 3,5 hectare din Centrul chinologic „Dr Aurel Greblea” din Sibiu au fost retrocedate în natură, în urma unui proces în care expertizele s-au contrazis pe alocuri.
Adică în punctele esenţiale. Terenul, situat în Pădurea Dumbrava are toate utilităţile trase – din punct de vedere imobiliar e cum nu se poate mai atractiv. Procesul s-a încheiat la finele anului trecut, iar decizia judecătorilor de la Bucureşti a ajuns şi la Sibiu la zilele trecute. Retrocedarea în natură pune în nesiguranţă funcţionarea singurei unităţi de acest gen din România şi a uneia dintre cele mai importante din Europa. Cele 3,5 hectare de teren sunt folosite pentru adăposturile pentru câini, desemnate în unele expertize drept „construcţii uşoare”, deci demontabile. Această încadrare a respectivelor construcţii a permis retrocedarea în natură. Deocamdată, decizia judecătorilor de la Bucureşti poate fi contestată, iar conducerea Centrului chinologic spune că va face acest lucru. Restituire în natură Procesul de retrocedare a durat mai bine de un sfert din terenul ocupat de centrul chinologic a început acum mai bine de cinci ani. Poenaru Ionescu, cel care a cerut prima dată terenul înapoi, a murit între timp, iar acum cei care se judecă pentru recuperarea terenurilor sunt moştenitoarele acestuia Adriana Ghibu, Laura Bogus, Lucia Venturia Rowe şi Cristina Bogus. Procesul a început la Tribunalul din Sibiu, unde a fost câştigat de cei care cereau înapoi pământurile. Au făcut cei de la Ministerul de Interne recurs la Alba, iar Curtea de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, pe considerent că judecata trebuie să aibă loc la domiciliul pârâtului, în cazul de faţă Ministerul Internelor. La Bucureşti au urmat multe alte termene. Iar pe 25 noiembrie, cel final anunţa retrocedarea în natură. „Obligă intimatul să restituie, în natură, în deplină proprietate şi posesie contestatorilor imobilul teren în suprafaţă de 34.167 m.p. situat în mun. Sibiu, jud. Sibiu ( înscris în CF Sibiu sub nr.12.303 cu nr. topo 4030/1/1, cu obligaţia pentru contestatori de a-i menţine afecţiunea pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a prezentei”, se arată în hotărârea judecătorilor din Capitală. Ce a contribuit decisiv la această decizie este, se pare, expertiza făcută de Emil Belașcu și care arată că terenul poate fi retrocedat în natură, chiar dacă este ocupat de alte construcții. Și asta pentru că respectivele construcții ar fi unele ”ușoare”. De fapt, este vorba de acele padocuri pentru câini, alimentate cu apă și energie, conectate la rețeaua de canalizare. Acest tip de construcții a fost considerat, însă, drept unele cu alt caracter, care ar împiedica retrocedarea în natură a terenului și oferirea de despăgubiri materiale. Aceste expertize nu au fost luate în calcul, însă, de judecători. Directorul Centrului Chinologic din Sibiu, comisarul șef Crișan Lăzureanu, spune că instituția pe care o conduce va ataca la Curtea de Apel București hotărârea de la Tribunal. ”Să nu se înțeleagă greșit, noi nu suntem împotriva dreptului oamenilor la proprietate, unul din drepturile fundamentale. Dar Centrul chinologic o să își apere șansa de a încerca păstrarea integrității patrimoniale. Suntem singura instituție de acest gen din țară, suntem un brand și noi încercăm să facem aici lucruri frumoase, necesare României aflată la granița de est a Uniunii Europene”, spune Lăzureanu. Dacă au retrocedat Brukenthalul, să nu retrocedeze cuștile? Cel care a pornit procesul de retrocedare ca reprezentant al foștilor proprietari este avocatul Dorin Suciu. După ce procesul a fost mutat la Bucureșt, Dorin Suciu spune că nu i-a mai reprezentat pe moștenitori și că nici nu are vreun interes asupra terenului. ”Eu am interesul patrimonial al onorariului. Mie mi-au plătit onorariul aici. Deocamdată eu zic că aceste discuţii sunt premature. De ce? Oamenii aceştia au câştigat o bătălie, nu războiul. Mai sunt căi de atac – la Curtea de Apel de la Bucureşti. Apoi recursul la Înalta curte de casaţie. După părerea mea, o hotărâre irevocabilă mai devreme de un an şi jumătate doi, de aici încolo, nu o să vedem”, declară Suciu. El spune că restituirea în natură este un lucru corect. ”Punctul meu de vedere este că orice instanţă ar judeca la fel. Dacă restituire în natură Şcoala de la Ursuline, nu restituie nişte cuşti de câini? Dacă restituie în natură Brukenthalul, dacă restituie în natură grădiniţe şi şcoli, atunci să nu restituie nişte cuşti de câini? Principiul este restituirea în natură. Acolo este proprietar statul, iar Legea 10 spune ca tot ce se poate, să se restituie în natură. Într-adevăr sunt padocuri cu zid, cu beton, dar eu vorbesc de destinaţie – sunt nişte cuşti pentru câini. Punctul meu de vedere este că dată fiind şi practica europeană privind restitutio in integrum şi că despăgubirile pe care le-ar cere sunt foarte mari, iar Statul Român se împovărează. Fostul proprietar poate cere banii, dar la valoarea reală din momentul în care a început procesul. De unde să îi mai dea statul atâta, că e buget secătuit?”, mai spune avocatul sibian. Varianta schimbului de terenuri Pentru a nu afecta Centrul chinologic, una din variantele discutate cu foștii proprietari a fost și schimbul de terenuri. Despre care s-au purtat mai multe discuții și la Ministerul Internelor. „La câteva am fost şi eu. Oamenii au fost de bună credinţă şi au spus – daţi-ne alte terenuri de aceeaşi suprafaţă pe care le aveţi voi, la schimb. Ba au şi indicat, în sensul că Statul Român mai are terenul x şi y, de valori similare. Dar juriştii Ministerului au spus că nu au ceva similar la schimb”, mai spune Dorin Suciu. Turnul Sfatului a luat legătura și cu una din cele patru moștenitoare care revendică terenul de milioane de euro. ”Nu știu ce o să facem cu terenul. Există și posibilitatea să închiriem acest teren, să îl vindem. O să mă mai gândesc, nu știu deocamdată nimic”, a spus Adriana Ghibu. Sursa: Turnul sfatului |
| < Precedent | Urmator > |
|---|
